Sporuri pentru condiții vătămătoare, pentru munca pe ture, spor de izolare, spor de consemn la domiciliu sau de suprasolicitare neuropsihică sunt câteva dintre sporurile de care au parte angajații la stat din România. Cei care lucrează în instituțiile de cultură, de exemplu, primesc sporuri pentru condiții periculoase sau vătămătoare și pentru condiții grele de muncă, iar judecătorii de la Curtea Constituțională beneficiază și ei de sporuri pentru condiții grele, vătămătoare sau periculoase, spor de risc și suprasolicitare neuropsihică sau spor pentru păstrarea confidențialității.
Premierul Cîțu a declarat, vineri, că după incendiul de la Institutul Matei Balș, este momentul ca românii să înțeleagă că 95% din resursele bugetare nu mai pot fi cheltuite pe salarii și sporuri, ci tot mai multe resurse trebuie alocate investițiilor publice, pentru a evita astfel de tragedii. Șeful Executivului a cerut angajaților din administrație, inclusiv din sistemul de sănătate, să iasă din birouri și să-și facă treabă, avertizând că altfel vor fi dați afară.
Guvernul analizează, în vederea elaborării proiectului de buget pentru 2021, situația sporurilor acordate în sectorul public pentru a vedea care dintre ele se justifică, a declarat, joi, premierul Florin Cîțu, care a informat, totodată, că se are în vedere modificarea Legii salarizării pentru a elimina inechitățile din sistemul public.
Noua ordonanță de salarizare a bugetarilor va include indexări în trepte care vor acoperi doar o parte a grilei, va îngheța sporurile, indemnizațiile, compensațiile și celelalte elemente ale sistemului de salarizare și va bloca la nivelul din iulie 7 categorii de plăți sociale.
Legea salarizării bugetarilor ar putea fi aplicată de la 1 decembrie 2015, nu din 2016, majorările salariale fiind interzise în an electoral. Câteva sporuri eliminate de Guvernul Boc ar putea fi reintroduse, iar primăriile și consiliile județene vor putea crește salariile cu 12% anul acesta, chiar dacă nu se încadrează în buget.